L3. Instructiuni intrare/iesire. Atribuirea

Instructiuni de intrare iesire

Asa cum am vazut in lectiile anterioare schema fluxului de date in rezolvarea unei probleme este urmatoarea:

Date de intrare -> Algoritm -> Date de iesire (Rezultate)

Deducem ca aven nevoie de o metoda de a prelua datele initiale (ale problemei reale) pentru a le putea prelucra in algoritm. De asemenea, avem nevoie de o metoda de a transmite rezultatul calculului nostru.

Pentru preluarea datelor vom folosi instructiunea Citeste.

• Sintaxa: Citeste variabila;


• Exemplu:  Citeste a;


• Efect: Se citeste o valoarea care va fi memorata in variabila a


• Observatii:
  
  
  
  • pentru " intreg n; citeste n " , nu putem introduce o valoare reala (3.14) deoarece variabila n este declarata ca fiind intreaga
  
  
  
  

Pentru afisarea rezultatului vom folosi instructiunea Scrie:

• Sintaxa: Scrie expresie


• Exemplu:  Scrie a


• Efect:
  
  
  
  • instructiunea Scrie afiseaza valoarea expresiei
  
  
  • presupunand ca ceea ce se scrie este transmis care monitor, atunci prima instructiune scrie afiseaza sirul de caractere Rezultatul problemei iar cea de a doua afiseaza valoarea memorata in variabila a la acel moment
  
  
  
  


• Observatii
  
  
  
  • pentruafisarea unor texte folosim  text " acesta este mesajul"
  
  
  • instructiunea scrie afiseaza valoarea expresiei; atunci o instructiune de tipul Scrie a+b va afisa valoarea  calculata a expresiei a+b; adica se aduna valoarea lui a cu valoarea lui b si se afiseaza rezultatul expresiei
  
  
  
  

Pana acum, cel mai complicat algoritm pe care il putem scrie este cel de adunare a doua valori intregi:

Intreg a, b;

Citeste a, b;

Scrie a+b.

Daca ar fi doar atat... :P

Atribuirea

Pentru a schimba valoarea unei variabile pot folosi citirea. Daca totusi doresc ca variabila sa primeasca valoarea unei expresii calculate pe parcursul algoritmului, atunci am nevoie de atribuire:

• Sintaxa: variabila<- expresie;


• Efect: In "cutia" variabilei se memoreaza valoarea expresiei;


• Exemplu:
  
  
  
  • intreg a;  a<- 10;
  
  
  • real b; fie b<- 3.14;
  
  
  • sir c; fie c<- 'totul e ok';
  
  
  
  


• Observatie:
  
  
  
  • noua valoare se memoreaza peste vechea valoare care  se va pierde; adica, se inloceste vechea valoare cu cea noua
  
  
  • in fiecare din exemple in variabila se memoreaza o valoare de acelasi tip cu variabila; nu putem memora intr-o variabila o valoare de alt tip:
    
    
    
    • secventa intreg a; a<-3.14; scrie a; nu este corecta; variabila a este de tip intreg si nu poate memora o valoare reala.
    
    
    • secventa real a; a<- +10; este corecta deoarece valoarea intreaga 10 este si valoare reala, conform incluziunii matematice.
    
    
    • greselile frecvente sunt cele in care valori obtinute in urma unor impartiri sau radicali (valori reale) sunt atribuite unor variabile intregi
    
    
    
    
  
  
  • operatiile cele mai de intalnite la atribuire sunt incrementarea (marirea cu 1 a valorii variabilei) si decrementarea (micsorarea cu 1 a valorii variabilei)
  
  
  • incrementarea: a<- a+1;
    
    
    
    • asa cum stim , intai se calculeaza valaorea expresiei (cresterea cu 1 a lui a) si apoi se memoreaza in variabila, peste vechea valoare
    
    
    
    
  
  
  
  
  
  
  • decrementarea: a<- a-1;
    
    
    
    • se calculeaza valoarea expresiei (scadereacu 1 a lui a) si apoi se memoreaza in variabila, peste vechea valoare
    
    
    
    
  
  
  
  

Exemplul 1: calculul vitezei, atunci cand stim valoarea distantei parcurse si timpul necesar;

• real viteza;


• intreg timp, distanta;


• citeste timp, distanta;


• viteza <- distanta/timp;


• scrie viteza.

Exemplul 2 (interschimbarea a doua variabile folosind auxiliar). Fie doua variabile intregi. Sa se interschimbe valorile variabilelor. Daca variabila a are valoarea 5 si variabila b are valoarea 7, dupa executarea algorimului, variabila a sa aiba valoare 7 si variabila b sa aiba valoare 5.

• intreg a, b, aux;


• citesc a, b;


• aux<-a;


• a<-b;


• b<-aux;


• scrie a, b.


• observatie: problema este similara cu urmatoarea problema. Aveti un pahar de bere (rolul variabilei a) si o halba de suc (rolul variabilei b). Pentru a schimba bauturile aveti nevoie de o cana goala (rolul variabilei aux);
  
  
  
  • turnam in cana goala continutul paharului
  
  
  • turnam in pahar continutul halbei
  
  
  • turnam in halba continutul canii
  
  
  • acum toate sunt in ordine; berea in halba si sucul in pahar si gana este goala; NU BEM DECAT SUCUL!
  
  
  
  

Exemplul 2 (interschimbarea valorii a doua variabile fara auxiliar). Avem aceeasi problema dar trebuie rezolvata fara o variabila in plus.

• intreg a, b;


• citeste a,b;


• a <- a+b; b<- a-b; a<- a-b;


• scrie a,b.